Știai că există termenul de „brain fitness”? Nu râde! Așa cum musculatura noastră poate fi tonifiată prin exerciții și efort fizic constant, la fel se întâmplă și cu creierul nostru. Ți se pare că memoria copilului tău e de scurtă durată și are probleme în a reține ceea ce i se predă? Are nevoie să pună în aplicare metode mai eficiente de memorare. Date, nume și noțiuni – toate acestea pot fi reținute mai rapid dacă folosește câteva tehnici studiate deja de mulți ani de către specialiști.
1. Repetiția - de mentenanță vs. elaborativă
Cea mai populară și la îndemână tehnică pentru consolidarea memoriei este repetiția. Dar știai că nu orice formă de repetiție este și eficientă? De exemplu, atunci când copilul tău citește de mai multe ori o anume informație până o poate reda întocmai (o definiție, o poezie, o formulă etc.), dacă procesul nu este însoțit și de asocieri logice, șansele să uite rapid informația asimilată sunt foarte mari. În anii ‘70 a fost făcută pentru prima oară diferențierea între „repetiția de mentenanță” și „repetiția elaborativă”.
Repetiția de mentenanță este o formă prin care cineva „își spune ceva sieși”, fără a se gândi în profunzime la ceea ce spune. Repetiția elaborativă are loc atunci când cineva găsește corelații logice între datele pe care încearcă să le rețină și altele deja învățate, când analizează în detaliu ceea ce vrea să memoreze. Prima formă de repetiție ajută la stocarea informației în memoria primară, de scurtă durată; cea de a 2-a duce informațiile în memoria secundară, de lungă durată.
Așadar, cel mai important sfat pe care i-l poți da copilului tău pentru a-l ajuta să-și îmbunătățească memoria, este să o lucreze pe cea de lungă durată – deci, să practice repetiția elaborativă, făcând cât mai multe conexiuni între informațiile studiate. Dacă el nu găsește suficiente legături, îl poți ajuta tu punându-i întrebări sau dându-i exemple din viața de zi cu zi. Iar la matematică și limba română, îl pot ajuta direct și rapid, profesorii din aplicația Agerio, într-o sesiune de 20 de minute, pe tabletă sau smartphone.
2. Asocierea cu imagini (sau metoda înlănțuirii)
Foarte mulți copii din zilele noastre au o memorie vizuală dezvoltată, așadar tehnica asocierii cu imagini a noțiunilor învățate se poate dovedi extrem de eficientă. Cunoscută și ca „metoda înlănțuirii” sau „metoda pictogramelor”, este foarte simplu de implementat în procesul de învățare a majorității materiilor din programa școlară, dacă nu chiar a tuturor.
Așa cum îi sugerează și numele, metoda constă prin asocierea unei imagini vibrante sau ușor recognoscibile noțiunii pe care copilul vrea să o rețină. De exemplu, dacă încearcă să rețină un număr în cadrul unei formule, cum ar fi 10… își poate imagina o tobă (0) cu bețe (1). Dacă lucrează la vocabular și încearcă să rețină o expresie nouă și semnificația ei, cum ar fi „a împăca și capra și varza”, poate încerca să o deseneze, integrând toate elementele (premisă și explicație) – exemplu: o capră și o varză, fiecare pe un taler, aflat în echilibru (dacă nu are talent la desen, simpla vizualizare a acestor elemente va fi suficientă).
Dacă învață un capitol mai mare, poate folosi pictogramele – citește întreg textul, subliniază cuvintele-cheie sau ideile principale și asociază un desen minimalist pentru fiecare. Apoi parcurge iar întreaga informație fixând foarte bine cu privirea pictogramele folosite. La final, pe o hârtie goală, recapitulează lecția desenând pictogramele în ordinea folosită și explicând cu voce tare noțiunile cărora acestea corespund.
3. Acronimele
Acronimele sunt cuvinte derivate din primele litere ale frazei care se dorește a fi memorată. Această tehnică este folosită de obicei pentru a reține o listă lungă de cuvinte. Un acronim celebru este, de exemplu, ROGVAIV – provine de la culorile vizibile (Roșu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo și Violet) și ajută la reținerea mai ușoară a culorilor și a ordinii lor din spectrul vizibil (culorile curcubeului).
Este o tehnică extrem de populară și utilă în rândul studenților la medicină, așadar ar putea fi perfectă pentru copilul tău când studiază la biologie sau altă materie care presupune învățarea multor termeni sau grupuri de cuvinte.
4. Mind mapping (hărți mentale)
Așa cum îi spune și numele, mind map (harta mentală) este o reprezentare grafică a ideilor care se „ramifică” în jurul unui concept global. Poate fi mai simplă sau mai complexă, în funcție de subiectul abordat, dar și în funcție de cantitatea de informații pe care copilul tău are nevoie să o rețină, precum și de numărul de pași care îi sunt lui necesari pentru a face conexiunile logice între toate noțiunile.
Pentru unii copii va fi suficient un grafic mai simplu, o hartă cu 4-5 ramificații minimaliste, în timp ce alți copii vor folosi mult mai multe astfel de ramificații pe care le vor colora diferit și vor ilustra totul în mod mai complex.
Pentru a realiza o hartă mentală, copilul trebuie să pornească de la noțiunea centrală, pe care o va plasa cât mai vizibil în foaie, iar din acel loc vor porni restul ramificațiilor, scalate mai mic. De exemplu, dacă vrea să rețină genurile și speciile literare, atunci ar putea să pună în mijlocul foii GEN LITERAR, încadrat într-un chenar colorat, iar apoi ar putea trasa săgeți care să ducă spre alte chenare, plasate simetric în zone diferite ale foii, fiecare corespunzând unui gen: epic, liric, dramatic. Din chenarul fiecărui gen literar, ar putea porni săgeți spre alte chenare care enumeră speciile fiecărui gen în parte și tot așa. Schema rezultată este o harta mentală pe care o va folosi în studiul teoriei literare.
***
Acestea sunt 4 dintre cele mai folosite tehnici de memorare de către elevi și studenți, însă nu sunt nici pe departe toate. Vom povesti curând și despre altele, dar până atunci îți recomandăm să i le prezinți pe acestea copilului tău și să-i recomanzi să le încerce pe toate pentru a descoperi care i se potrivește cel mai bine.